Pe culmile disperarii

Exista o groaza de lucruri care ma enerveaza si cateodata ma aduc pe culmile disperarii. Ce ma dispera cel mai tare:

-massurile tampite, fara rost (de genul: nu vei avea noroc daca nu trimiti mai departe, etc)

-cocalarii care asculta manele la telefon in mijloacele de transport in comun

-nesimtirea, prostia, grandomania, falsitatea

-cocalarii si pitzipoancele

-cei care fluiera pe strada si folosesc apelative de genul "papusa, gagica, pisi, printesa"

-cei care judeca dupa aparente si pun etichete

-cei care cred ca daca au multi bani, sunt si oameni de calitate

-vecinii care se cearta, se bat, asculta muzica la maxim, cand eu am de invatat

-cei care se lauda excesiv si se supraapreciaza

-cei care considera ca violenta e o solutie pentru orice problema

-sa astept(pe cineva, un raspuns)

-sa fiu mintita pe fatza, desi am dovezi clare ca e asa cum spun eu

-sa-mi pun speranta in ceva, sa muncesc pentru asta, si sa nu reusesc

-sa raman fara tigari, in miez de noapte si sa nu am de la cine sa cer

-sa am o zi proasta, iar cei din jurul meu sa faca tot posibilul sa ma supere si mai tare

-sa ma cert

-oamenii rai, insensibili

-sa-mi pic un examen

-sa mi se arda mancarea

-sa fiu ignorata

Lista poate continua, insa nu vreau sa plictisesc pe nimeni(in cazul in care cineva are rabdare sa-mi citeasca blogul:)