14 decembrie, 2010

Ciudatenii de-ale mele


Fiecare dintre noi are anumite fixuri si ciudatenii. Daca stau bine sa ma gandesc eu am mai multe decat prevede legea.
-in fiecare seara inainte de culcare ma dau cu parfum
-pe strada sau in autobuz fixez anumiti oameni si incerc sa imi imaginez povestea lor
-niciodata nu calc pe un capac de canalizare (pentru ca ma gandesc ca-mi aduce ghinion)
-am insomnii cu o seara inaintea unui eveniment important, examen sau calatorii
-savurarea cafelei de dimineata reprezinta pentru mine un adevarat ritual
-cand plec din casa am grija ca mereu sa ies cu piciorul drept pe usa
-vorbesc cu catelul in casa de fiecare data cand sunt singura (stalcesc cuvintele, ca si cum i-as vorbi unui copil mic, care doar asa m-ar putea intelege)
-fac mereu bilanturi ale unor intamplari si gasesc 7 variante diferite de a reactiona in acele situatii
-am o punctualitate iesita din comun, cateodata ajung la o intalnire si cu un sfert de ora mai devreme
-daca ies din casa fara cercei sunt nervoasa toata ziua
-ma stramb si ma prostesc la copiii mici de pe strada (unii dintre ei se apuca de plans cand ma vad)
-cel mai tare mi-e frica de inaintarea in varsta si batranete
-sunt obsedata de greselile gramaticale si greu ma abtin sa nu corectez oamenii care mai gresesc cate o cratima sau mai stalcesc cate un cuvant
-cand sunt trista sau nervoasa fac o curatenie iesita din comun in casa
-sunt afona, dar in masina fredonez cu voce ridicata melodiile care canta la radio si care-mi plac
-sunt dependenta de telefon
Daca stau bine sa-mi fac o autoanaliza mi se pare ca tot ceea ce e legat de mine e cam ciudat, asa ca incerc sa ma opresc aici. Have a nice day, cu sau fara ciudatenii:)

06 decembrie, 2010

Am revenit


Din cauza crizei financiare se pare ca toate domeniile merg prost.Din aceasta cauza, am suferit si eu o acuta criza de cuvinte si nu am mai scris pe blog. Acum am revenit, chiar daca nu stiu daca voi mai fi atat de funny ca pana acum (nici nu stiu daca eram) sau voi mai avea atatea intamplari notabile de povestit. O fi semn de maturizare? No way...
Azi dimineata m-am trezit cu o pofta nebuna de viata, pentru ca vin sarbatorile, orasul e luminat si imi da asa o stare de trezire la viata. Chiar daca sarbatorile nu mai semnifica acelasi lucru ca in copilarie (cu miros de cozonaci, sarmale, brad impodobit si vin fiert ca la mama acasa) pentru mine reprezinta motiv de bucurie. Nu stiu daca sa ma apuc sa fac un bilant al anului care a trecut, probabil inca nu e momentul (cine stie cate se mai intampla pana la sfarsitul lui decembrie). Ideea e ca a fost un an foarte reusit pe anumite planuri si un fiasco total in altele. Nu m-am imbogatit, nu am castigat la loto (probabil ar fi timpul sa joc), in schimb am realizat alte lucruri imporante care contribuie la formarea mea ca om. O sa incerc sa scriu mai mult aici, pentru ca imi place foarte mult, dar sa ma pornesc e mai greu...Pana atunci, sa va aduca mosul tot ce va doriti si in caz ca nu va aduce va dau eu adresa lui sa mergeti sa-i dati o chelfaneala (Polul Nord, strada Principala, nr.24, al treilea iglu pe stanga, vedeti ca sunt parcati renii in fata)> Pupici